Hei, pocăiților! Da, cu voi vorbesc!

Hei, pocăitule! Mă auzi?! Alooo...

 ...Da, chiar tu de acolo! Vreau să fiu clară cu tine de la început. 

Nu îți scriu doar așa pentru că nu am altceva mai bun de făcut. Și nu îți scriu ceva ce nu ai mai citit/auzit până acum...

Îți scrie o păcătoasă iertată... una mai rea decât tine, care a auzit și înțeles că e important să nu taci, când o lume moare nemântuită lângă noi...

Ai auzit, la fel cum am auzit și eu, și știi prea bine deja că Hristos a suferit crucea pentru tine... Și bănuiesc că mai știi și că a disprețuit rușinea... pentru tine!... 

Ăăă... Cât vei mai putea să taci indiferent, bine pitit sub masca unei credințe fără Duh? A unei credințe pline de rușine: "Bine, acum...dar cum să-i spun eu lui despre Dumnezeul meu, despre Isus?! O să îmi spună că sunt fanatic"

Hristos nu a murit pentru tine ascuns într-o cameră, sub o mască bine ticluită, departe de ochii lumii... Hei, Hristos a murit pentru tine în public: dezbrăcat, dezonorat, lovit, chinuit, hulit... "Era atât de disprețuit că îți întorceai fața de la El" remarca Isaia cu mulți ani înainte.

Hristos nu a ținut ascuns faptul că a murit și a înviat, ca toți cei ce cred în El să aibă viață eternă... Și eu, meditând la aceste lucruri mi-am pus întrebarea... 

"Atunci cine te crezi tu, pocăită ce ești?- de multe ori numai cu numele...- Hei, importanto, cât mai trăiești în privat pentru Isus Hristos?! Cine te crezi tu, să îți fie rușine de Domnul tău? Ba mai mult... Să Îl faci de rușine cu vorbele, cu faptele tale?..."

El a fost disprețuit de oameni, dar a disprețuit rușinea pentru oameni. Pentru că îi iubea... pentru că îi iubește. Pentru că mă iubește. Pentru că te iubește. 

Da, pe mine o pocăită care încă Îl face de rușine. Care încă nu îndrăznește îndeajuns... Pe tine, pocăitule, care încă nu te uiți unde trebuie..."țintă la Căpetenia desăvârșirii noastre, adică la Isus." Pe tine, care nu ai îndrăzneala lucrurilor mari... cu El! 

Pentru noi a pregătit El locașuri în Casa Tatălui. Și acesta nu-i cel mai fain lucru! Știți ce e cel mai "mișto"? "Ca acolo unde sunt Eu, să fiți și voi." Da, tu și eu, pocăiți ca noi.

Hei, priviți spre El! Ridicați-vă ochii spre El! Isus, Dumnezeu adevărat din Dumnezeu adevărat, nu s-a ferit să îi coboare în jos, spre voi... Cât timp vă ațintiți privirea spre El, veți fi plini de lumina bucuriei că sunteți mântuiții Lui. Și nu vi se va umple fața de rușine. Nici aici, nici în fața Tatălui! 

Nu fiți "păcăliții domnului", fiți pocăiții Domnului domnilor ! ...

Și... pocăitule... Dacă tot ai avut răbdare să citești până aici, vreau să îți mai spun încă o 
chestie, și gata... (deocamdată):

Abia aștept să ne întâlnim în Cer! 😉❤️😍