Hei, fetelor. Pacea lui Hristos să fie cu voi și în voi.
Știu că pentru multe dintre voi, ca și pentru mine, așteptarea răspunsului la rugăciune e "în toi" și pare grea de tot. Eu nu vă cunosc, dar El vă știe pe fiecare dintre voi. Probabil că urcușul vi se pare atât de dificil, încât sunteţi aproape să cedaţi. Ni se cere nouă, femeilor creștine, să dăm dovadă de integritate- ne obligă numele și statutul nostru în Hristos. Și uneori uităm, uităm, uităm atât de ușor că drumul compromisului, aparent mai puţin dificil decât drumul adevărului și credinței în Domnul, se termină în prăpastia deznădejdii, departe de Iubitul inimilor noastre.
Merită așteptarea? Merită să ne încredem în El, sau căutăm să ne croim noi singure drumul prin viaţă? "Bine, bine", vei spune, "dar totuși, nu pot să stau cu mâinile-n sân și să aștept să îmi plouă din cer." Nici Dumnezeu nu vrea asta, crede-mă. Așteaptă în tăcere ajutorul Lui, iubindu-L cu fapta, dăruindu-te în totul Lui. Aruncă asupra Lui toate îngrijorările tale. Dă-i Lui orice povară, neajuns, nemulţumire. Și apoi vei putea munci cu bucurie. Vei putea fi pentru cei din jurul tău o binecuvântare.
Așteptarea activă presupune dedicarea totală Domnului, lucrării Lui și atenția îndreptată mai mult spre nevoile altora, decât spre ale noastre. Acordându-ne prioritate mai mult nouă decât lui Dumnezeu și aproapelui, nu facem decât să permitem egoismului să ne conducă viaţa.
Și egoistă cum sunt deseori, voi începe să mă compar cu altele și inevitabil, să mă plâng și să permit stării de nemulţumire să muște puţin câte puţin din inima mea plină de mine. Decât să ne plângem că Domnul nu răspunde conform așteptărilor noastre, mai bine să așteptăm și vom vedea că El ne vrea binele. (Vedeţi Romani 8,28) Nu binele nostru imperfect, ci binele Lui, desăvârșit.
Cineva mă încuraja azi așa:
"Așteaptă plină de curaj!
Nu ești singură în așteptarea ta, nici în sentimentele și zbaterile tale. Multe femei evlavioase au așteptat și au biruit prin Hristos. Multe alte femei și-au pierdut speranța și s-au compromis. Așteaptă răbdătoare și vei ieși biruitoare în viitorul plănuit de Tatăl pentru tine. Merită să aștepți viitorul cu răbdare, deoarece Tata ţi l-a plănuit avându-te mereu în vedere."
Alege să aștepți lăudându-L pe Domnul. Laudă-L în orice zi, în orice circumstanţă te-ai găsi, laudă-L pentru binele ce ţi l-a făcut, dar laudă-L și în avans. Cu toată inima ta, cu mintea, ta, cu gura ta, cu viaţa ta, cu tot ce ești și cu tot ce ai. Merită, crede-mă.
"Așteptarea celor neprihăniţi nu va fi decât bucurie, dar nădejdea celor răi va pieri." Proverbe 10,28
Știu că pentru multe dintre voi, ca și pentru mine, așteptarea răspunsului la rugăciune e "în toi" și pare grea de tot. Eu nu vă cunosc, dar El vă știe pe fiecare dintre voi. Probabil că urcușul vi se pare atât de dificil, încât sunteţi aproape să cedaţi. Ni se cere nouă, femeilor creștine, să dăm dovadă de integritate- ne obligă numele și statutul nostru în Hristos. Și uneori uităm, uităm, uităm atât de ușor că drumul compromisului, aparent mai puţin dificil decât drumul adevărului și credinței în Domnul, se termină în prăpastia deznădejdii, departe de Iubitul inimilor noastre.
Merită așteptarea? Merită să ne încredem în El, sau căutăm să ne croim noi singure drumul prin viaţă? "Bine, bine", vei spune, "dar totuși, nu pot să stau cu mâinile-n sân și să aștept să îmi plouă din cer." Nici Dumnezeu nu vrea asta, crede-mă. Așteaptă în tăcere ajutorul Lui, iubindu-L cu fapta, dăruindu-te în totul Lui. Aruncă asupra Lui toate îngrijorările tale. Dă-i Lui orice povară, neajuns, nemulţumire. Și apoi vei putea munci cu bucurie. Vei putea fi pentru cei din jurul tău o binecuvântare.
Așteptarea activă presupune dedicarea totală Domnului, lucrării Lui și atenția îndreptată mai mult spre nevoile altora, decât spre ale noastre. Acordându-ne prioritate mai mult nouă decât lui Dumnezeu și aproapelui, nu facem decât să permitem egoismului să ne conducă viaţa.
Și egoistă cum sunt deseori, voi începe să mă compar cu altele și inevitabil, să mă plâng și să permit stării de nemulţumire să muște puţin câte puţin din inima mea plină de mine. Decât să ne plângem că Domnul nu răspunde conform așteptărilor noastre, mai bine să așteptăm și vom vedea că El ne vrea binele. (Vedeţi Romani 8,28) Nu binele nostru imperfect, ci binele Lui, desăvârșit.
Cineva mă încuraja azi așa:
"Așteaptă plină de curaj!
Nu ești singură în așteptarea ta, nici în sentimentele și zbaterile tale. Multe femei evlavioase au așteptat și au biruit prin Hristos. Multe alte femei și-au pierdut speranța și s-au compromis. Așteaptă răbdătoare și vei ieși biruitoare în viitorul plănuit de Tatăl pentru tine. Merită să aștepți viitorul cu răbdare, deoarece Tata ţi l-a plănuit avându-te mereu în vedere."
Alege să aștepți lăudându-L pe Domnul. Laudă-L în orice zi, în orice circumstanţă te-ai găsi, laudă-L pentru binele ce ţi l-a făcut, dar laudă-L și în avans. Cu toată inima ta, cu mintea, ta, cu gura ta, cu viaţa ta, cu tot ce ești și cu tot ce ai. Merită, crede-mă.
"Așteptarea celor neprihăniţi nu va fi decât bucurie, dar nădejdea celor răi va pieri." Proverbe 10,28
Comentarii
Trimiteți un comentariu