OFiicăDeRege

"Creștinismul nu este o religie. Religia are legătură cu faptul că oamenii încearcă să ajungă la Dumnezeu prin fapte bune. Creștinismul are legătură cu faptul că Dumnezeu vine la oameni prin Isus Hristos." (Josh McDowell, "Mai mult decât un tâmplar") "Poți vorbi despre Dumnezeu și oamenii nu se vor supăra neapărat, dar menționează numele Isus, și ei vor dori să încheie conversația." (Josh McDowell ) "Pretutindeni unde a fost proclamat Isus, vedem vieți schimbându-se pentru totdeauna, națiuni schimbându-se în mai bine, hoți devenind cinstiți, alcoolici renunțând la băutură, oameni plini de ură devenind canale ale iubirii, oameni nedrepți îmbrățișând dreptatea..." (Josh McDowell ) "O, cât de mare este El încât a putut aprinde niște felinare atât de mari pe cer și încă fără scară! Și totuși un copil poate să-I vorbească, iar El îl aude!" (Maria S. Cummins, "Aprinzătorul de felinare")  "...atunci când aducem biserica jos,

Ascuns după confortul călduței inerții, Înțepenit stătea la margine de drum, Cu trupul ruginit de vremi și vijelii, Un felinar murdar, cu ochii plini de fum. "Am fost cândva lumină", începe el umil. "Și-am strălucit în noapte oricât mi-a fost de greu, Dar azi, stau trist și singur, bezmetic și labil, Căci am ales lumina cea fără Dumnezeu. Din clipa-aceea sumbră când am ales să fiu Lumină pentru lume, eu singur, fără Domnul, N-am mai avut nimic din focu-acela viu Care-aducea lumina- și am rămas cu fumul.  Azi iar te chem, o, Doamne- Tu ești Lumina vie,  Aprinzătorul veșnic ce-aprinzi orice altar! Ah, vino! Căci mi-e lampa uscată și pustie; Și fă te rog din mine un strașnic felinar." .......... Un foc din Cer coboară și-aprinde-un felinar,  Temeinic curățind tot praful de rugină... Ce minunat lucește întreaga stradă iar- Și trecătorii lumii primesc voioși Lumină...

" Am ajuns la cunoştinţa că tot ce face Dumnezeu dăinuieşte în veci şi la ceea ce face El nu mai este nimic de adăugat şi nimic de scăzut, şi că Dumnezeu face aşa pentru ca lumea să se teamă de El." (Eclesiastul 3,14) Înțelepciune, Doamne-Ți cer, Să pot ajunge a-nțelege Că Tu domnești în Univers- Și ești mai sus de orice lege. Prea multa-ngrijorare cruntă A ros prea des inima mea- Precum o carie flămândă De lemn dup-așteptare grea.  De-aceea, dă-mi înțelepciunea Să umple sufletul meu gol; Și să ajung la cunoștința Că Tu ești, Doamne, în control!  Ce faci, Tu, Doamne, dăinuiește Și totul e desăvârșit; Nicio frântură nu lipsește, Și nu-i de-adăugat nimic!  Crezând mă rog, al meu Părinte,  Să-mi dai înțelepciune-n dar Căci toate darurile-Ți sfinte Au al perfecțiunii har!  ...caverna inimii suspină, Cerând cu dor din Mâna Ta, Înțelepciunea de lumină Ce numai Tu o poți turna!  Atât de mult, doresc, o, Doamne, Să-mi fi

Dincolo de gardul înțesat cu spini, Este primăvară cu muguri și crini. Dincolo de lacrimi, și de răni deschise, Vei găsi alin sau vindecări promise .  Dincolo de ploaie, ori furtună grea, Este curcubeul în grandoarea sa. Dincolo de bocet, și tristeți amare, Este Bucuria Domnului tău Mare. Dincolo de beznă, dincolo de ceață, Este-un Soare veșnic, și o Dimineață Când vom părăsi zgură și pământ, Și-om primi comoara Cerului Preasfânt! (Ianuarie 2016, Buciumi-Sălaj, România)

Tânjeam după o pace-adevărată- Aceea care-apare în necaz, Și-ți lasă sufletul plin de speranță, În ciuda lacrimilor de pe-obraz... Atât de mult am vrut să am o pace, Care nu vede lacrima de mâine; Ci, calm, vede furtuna care trece, Și mulțumește pentru tot ce vine... Dar așteptarea mea tăcută și durută, Deodată, într-o zi ... luă sfârșit: Când, în zadar cârpeam la barca-mi ruptă, Adevărata Pace m-a găsit. Și, când m-am întâlnit cu Cel ce-i pace, M-am hotărât să merg cu El pe drum. Iar azi, când văd cum vine valul  rece, Nu mă mai tem , căci pace am acum! Prietene, ce ești în căutarea Adevăratei păci în încercare, Te-ncrede-n Cel ce liniștit-a marea, Si fă-L Stăpân și-n barca vieții tale! Iar El, Isus, căci El e Domnul Păcii, Care mi-a dat și mie pace-n dar, Va coborî și-n inima-ți rănită Al păcii veșnic scump mărgăritar! (Decembrie 2015-Ianuarie 2016)

O, voi, rupte mâini, ce-arătați iubirea Și tu, aripă-ntinsă ce arăți jertfirea! -Daca nu-ntinzi mâna spre a face bine, Nu ai cum să zbori Sus în înălțime. Iubirea e jertfă și jertfa-i iubire: Mâna fără aripi este putrezire. Aripa-ți întinde și zboară-nspre Cer, Nu-i lăsa din mâini pe cei care pier! Dragostea se scrie cu slove de sânge Și sângele-arată dragostea ce curge. Mâinile rănite-s mâini împreunate- Ruga e dovadă dragostei curate.  Mâna care leagă rana dureroasă, Hristos o sărută când ajungi Acasă. Aripile-s frânte? Nu-te-ngrijora! Căci pe brațul Său, Domnul te-o purta Până vei ajunge Sus, în Slava Sa! (Ianuarie 2016, Buciumi-Sălaj, România)

  " Dacă n-ai aripi, degeaba dai din mâini." (Mihai Cucereavii) " Să ai aripi şi să nu zbori este o tragedie." (Boris Marian Mehr)  " Mulţi visează să zboare, puţini, însă, dau şi din aripi." (Viorel Vintilă) "Cu aripile nu se ridică niciodată de jos o piatră." (Vladimir Pustan) " Nu este greu să îți pui o pereche de aripi și să-l faci pe celălalt să creadă că tu ești un înger. E mult mai greu să-ți lași aripile să crească, alături de el." (Alexandru Chermeleu) "Iubirea cu mâini rupte are totdeauna aripi!" (Nicolae Geantă) " O păsăre e o sămânţă cu aripi însă ea nu este iubită de pământ ea încolţeşte numai desfoindu-şi foile-n văzduhurile arate de vânt." ("Aripile şi Pământul", Eugen Jebeleanu)  "Nu există înălţimi prea mari, ci numai aripi prea scurte." (Giovanni Papini) " Găinile taxează de ambiţie orice dezmorţire de aripi." (Nicolae Iorga)